„În realitatea actuală a societăţii moldoveneşti, unde avem o mulţime de clinici private, avem corupţie la tot pasul şi avem părinţi care sunt gata să-şi mutileze copilele numai ca să „scape de ruşine”, nu vom putea cunoaşte numărul concret al minorelor care au rămas însărcinate şi care, fie au dorit singure, fie au fost obligate, au avortat”, a spus psihologul Centrului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi potenţiale victime, Lilia Gorceac. 

Raportul Situaţia Copiilor Lumii, dat publicităţii de către UNICEF în acest an, arată că în 2009, circa 3000 de adolescente au rămas însărcinate. Totodată, fiecare al zecelea avort în 2009 a fost făcut de o adolescentă de 15-19 ani. 

Potrivit psihologului Lilia Gorceac, majoritatea tinerilor din Republica Moldova nu au cunoştinţe elementare despre siguranţa sexuală. Tinerii nu ştiu ce înseamnă viol, incest, molestare sexuală, nu cunosc ce efecte pot avea jocurile sexuale. Există cazuri când fetele se miră că au rămas însărcinate după un singur raport sexual. 

Galina Leşco, medic ginecolog-obstretician la Centrul prietenos tinerilor „Neovita”, spune că la Centru se adresează mame cu adolescente însărcinate, care afirmă că-şi iubesc copilul şi fac totul pentru bunăstarea lui, dar cer: „Tăiaţi-o, faceţi tot ce trebuie, numai scoateţi ruşinea aceasta de pe capul nostru ca să nu afle nimeni!”. 

„Pentru copil şi aşa este o tragedie ce i s-a întâmplat, iar dacă nici susţinere din partea familiei nu mai are, fata nu mai ştie ce să facă. Cât de bizar ar părea, dar comunicarea cu tatăl oferă mult mai mult bine fetelor decât discuţiile doar cu mama. Având relaţii prietenoase cu tatăl, fetele au sentimentul de protecţie şi nu caută afecţiune de alt gen din partea altor bărbaţi”, susţine Galina Leşco. 

În Moldova minorele care nasc, dar şi alte categorii de femei care se află în riscul de a abandona nou-născuţii pot fi ajutate la unul din cele 6 centre maternale din republică. Centrele au fost deschise cu sprijinul Ministerului Muncii, Protecţiei Sociale şi Familiei, iar acum se află în subordinea autorităţilor publice locale. 

În cazul copiilor născuţi de minore mai apare o problemă - tutela. Aşa cum şi mama este tutelată de către cineva până la 18 ani, apare întrebarea: cine ar putea să fie tutorele nou-născutului. 

Galina Leşco spune că, de obicei, fetele minore rămân însărcinate după o relaţie cu băieţi mai mari, în majoritatea cazurilor deja majori, şi aceşti băieţi pot fi condamnaţi la privaţiune de libertate pentru raporturi sexuale cu minore. 

Tinerii nu cunosc legislaţia şi ce riscă întreţinând raporturi sexuale cu minore, iar fetele nu cunosc metodele de protecţie pentru a evita sarcinile nedorite şi bolile sexual transmisibile. 

Moldova - cea mai mică vârstă medie raportată la prima naştere 

Potrivit Raportului Situaţia Copiilor Lumii 2011, printre statele sud-europene, central-europene şi CSI în Moldova este cea mai mică vârstă medie raportată la prima naştere (22,5 ani), deşi aceasta este în creştere în ultimii 10 ani. De asemenea, Moldova are o rată a natalităţii înaltă într-o categorie specifică de vârstă : 15-19 ani, care constituie 28,7 cazuri la 1000 de noi-născuţi vii. 

„În cei doi ani de când activează centrul nostru am avut la evidenţă 11 minore însărcinate. Dintre acestea doar 2 au ales să nască, celelalte au dorit să întrerupă sarcina. Toate 11 fac parte din familii social-vulnerabile, cu probleme de educaţie şi sunt din localităţi rurale”, a declarat coordonatorul Centrului psihosocial de zi din oraşul Vulcăneşti, Nadejda Mocanu. 

Galina Leşco, de la Centrul prietenos tinerilor „Neovita”, confirmă că fenomenul mamelor minore nu este în creştere în Moldova şi nu se atestă un număr mai mare al cazurilor de sarcini la adolescente ca în alţi ani, dar că există totuşi un număr constant şi sunt necesare măsuri pentru prevenirea apariţiei altor cazuri de acest gen. 

„La noi se întâmplă lucruri neplăcute, dacă într-o localitate se află că o adolescentă a rămas însărcinată, ea este exmatriculată din şcoală pentru a evita problemele şi explicaţiile cu autorităţile. Îndată începe educaţia sexuală intensivă, fetele sunt duse forţat la controlul ginecologic, unde este atestat faptul dacă mai sunt virgine sau deja au întreţinut relaţii sexuale. Or, aceasta este greşit. Nu poţi evita sarcinile la adolescente prin efectuarea controalelor forţate atunci când o colegă a rămas gravidă”, a spus ginecolog-obstretician. 

Tinerii informaţi sunt mai protejaţi 

Doar jumătate dintre tinerii cu vârsta de 15-18 ani, care au completat chestionarul UNICEF, au indicat că au discutat cu părinţii subiecte ce ţin de dezvoltarea sexuală şi doar o treime au fost informaţi despre prevenţia infecţiilor sexual transmisibile. „Această situaţie indică necesitatea introducerii unui curs de deprinderi de viaţă şi de educaţie pentru sănătate în şcoli, care în prezent, în mare parte, lipseşte”, se concluzionează în raport. 

În localităţile rurale tinerii au acces la informaţie despre viaţa sexuală mult mai puţin decât cei din oraşe. „Tinerii din Republica Moldova nu au cunoştinţe de bază despre viaţa sexuală şi efectele care apar dacă fac sex neprotejat. Un curs de instruire despre viaţa de familie ar fi binevenit pentru societatea noastră, deoarece ignoranţa creează probleme. Totodată, cei de la putere sau chiar Biserica preferă să avem o societate neinformată, deoarece un om informat este puternic, nu mai poate fi manipulat după bunul plac al altcuiva”, a menţionat Galina Leşco de la Centrul „Neovita”. 

Experta mai spune că tinerii din ţară duc lipsă de atenţie din partea părinţilor, mulţi maturi se află la munci peste hotare şi nu comunică destul cu copiii lor. Or trimiţându-i bani, nu educi corect copilul. Vârsta adolescenţei este una plină de provocări şi pericole, anume la această vârstă comunicarea cu părinţii este foarte importantă. 

Lilia Gorceac, psihologul Centrului de asistenţă şi protecţie a victimelor traficului de fiinţe umane şi potenţiale victime, are convingerea că un curs de educaţie sexuală ar proteja minorele de sarcini nedorite şi transmiterea de boli venerice, ar oferi tinerilor informaţii importante despre începutul vieţii sexuale şi riscurile acesteia. 

Conform Raportului Situaţia Copiilor Lumii 2011, vârsta medie a primei experienţe sexuale la tinerii din Moldova este de 16 ani. Debutul vieţii sexuale este unul cu risc sporit deoarece doar 8,3% din tineri pot identifica corect căile de transmitere a infecţiilor cu transmitere sexuală şi a virusului HIV. 

Studiile în domeniu arată că tinerii ai căror părinţi discută cu ei despre sex , tinerii care au şi surse de informare adecvate, încep viaţa sexuală cu 1-2 ani mai târziu decât cei care nu sunt informaţi corect. Totodată aceştia sunt mai puţin supuşi riscului de a contracta o boală sexual transmisibilă sau, în cazul fetelor, a rămânea însărcinate. 

Mariana Galben, Info-Prim Neo